M-am plictisit! Mi scârbă! Am obosit să mă risipesc, să fiu un suflet ieftin aproape în fiecare zi.
Îmi asociez sufletul cu o hârtie de împachetat cadouri, focusându-mă mai mult în a împacheta cutia, decât conținutul în sine. Mă ofer chiar și în a îmbraca cutiile altora, dar acest fapt nu rezultă nimic altceva decât să fiu privită în treacăt, mototolită și aruncată după un timp.
Mi dor să mă privesc ca pe un conținut, nu ca pe o hârtie. Mi dor să mă tratez ca pe ceva valoros, care fiecare investiție contează. Să nu ma vând ieftin, chiar și atunci cand e nevoie să fiu hârtie.
Îmi doresc să fiu tratată ca un conținut, nu ca o hârtie.
